In Gradinita Pick Me Academy, procesul de predare-invatare  are in vedere urmatoarul aspect:

   « Când copilul îşi cunoaşte şi înţelege propriul stil de învăţare, se realizează primul pas pentru maximizarea potenţialului şi preîntâmpinarea deficienţelor de învăţare. » 

Ajuns in gradinita,  copilul este îndrumat să-şi insusească informaţiile prezentate de profesor. Abilitatea, o data dobandită, nu trebuie să se lase inrobită de cantitatea/volumul mare de sarcini de lucru ce trebuie realizate.  Este necesar ca activităţile la care participă copilul să fie prezentate intr-o manieră atractiva, ca şi cum i s-ar spune o poveste vie, din care şi el face parte. Ideal ar fi ca el să simtă că deţine unul din rolurile principale ale poveştii.

Activitatea astfel expusă este necesar să fie atrăgătoare, animată, copilul având posibilitatea:

•       să vadă,
•       să audă,
•       să miroasă,
•       să guste, atunci când se oferă ocazia,
•       să atingă, să manipuleze,

Astfel, dacă se va porni de la concret la abstract, copilul va înţelege noţiunile în fiecare moment al învăţării. Pentru  avea un copil creativ şi vioi trebuie să-i oferim şansa să manipuleze tot ceea ce îi propunem să înveţe. El ar trebui să aibă şansa să experimenteze realitatea prin cât mai multe mijloace, înainte de a asimila abstractul, aşa cum se întâmplă uneori: pe de rost şi, mai rău, fără a-l înţelege. Pentru ca o realitate să prindă viaţă în ochii copilului, acesta trebuie să o simtă, să o interiorizeze prin propriile-i mijloace, să o trăiască. De aceea simţurile devin prioritare în procesul de predare-învăţare. Şi pentru că simţurile readuc la viaţă amintirile acestuia–cunoştinţele lui anterioare, cadrul didactic ar trebui să sesizeze această ocazie pentru a ajuta copilul să-şi construiască noi amintiri, implicit noi cunoştinte. Când cerem unui copil să scrie pe un plan fix, creierul lui lucrează pe o singură emisferă: cea stangă, raţională. Notiunea predată este parţial abstractă, nu are viaţă. Materia prinde viata atunci când copilul manipulează concret o formă, făcând cele două emisfere să lucreze împreună.

Metoda V.A.K. in gradinita Pick Me

Fiecare copil este o fiinţă unică. Pentru a creşte, el are nevoie să-şi însuşească totul, prin cele cinci simturi ale sale. Conceptul de VAK, teoriile şi metodele au fost pentru prima dată propuse de către psihologi şi specialişti în educaţie precum Fernald, Keller, Orton, Gillingham, Stillman şi Montessori, incepand cu  anul 1920. Abordarea multisenzorială de tip VAK în procesul de predare-învăţare a fost propusă  iniţial cadrelor didactice implicate în predarea de cunoştinţe copiilor cu  dislexie şi altor copii pentru care metodele tradiţionale de predare nu erau eficiente.   Potrivit modelului VAK, cele mai multe persoane posedă un stil de învăţare predominant sau preferat. Cu toate acestea există persoane care au un stil mixt sau echilibrat între cele trei stiluri. Stilul de invăţare al fiecarei persoane este o reflecţie a inteligentelor sale predominante. Fiindcă fiecare individ invaţă diferit, fiecare posedă un stil de invăţare unic.  Primii specialişti VAK au recunoscut că, spre exemplu, un copil care nu ar putea învaţă cu uşurinţă literele şi citirea cuvintelor (vizual) le-ar putea învăţa mai uşor prin trasarea formei literelor cu degetele (kinestetic).

	Stilul de învăţare	Caracteristici
	Vizual	să vadă   să citească
	Auditiv	să asculte   să vorbească
	Kinestezic   Tactil	să atingă   să construiască

 

A.Stilul de învăţare predominant vizual

Pe care se bazează pe stilul vizual de învăţare se bazează pe motto-ul : “Arată-mi şi voi înţelege.” Acestea învaţă cel mai bine văzând :

• Afişe si tablouri ;
• Demonstraţii ;
• Diagrame ;
• Filme ;
• Grafice ;
• Hărţi ;
• Imagini ;
• Instrucţii scrise.
• Panouri cu imagini ;
• Pliante ;
• Poze ;
• Tabele.

Aceste persoane apreciază listele, notiţele scrise, sarcinile notate.

B.Stilul de învăţare predominant auditiv

Persoanele care au un stil de invatare auditiv obişnuiesc să beneficieze de tehnicile tradiţionale de predare. Multe cadre didactice obişnuiesc să utilizeze expunerea orală prezentând informaţiile adresându-se tuturor copiilor în acelaşi timp. Prin utilizarea limbajului paraverbal, reglarea tonului, a intonaţiei şi a inflexiunii vocii, cât şi prin limbajul trupului, educatorii reuşesc să mentină interesul şi atenţia copiilor.

Persoanele care învaţă auditiv beneficiază atunci când :

• Ascultă mesajele;
• Aud instrucţiunile ;
• Informaţiile sunt prezentate şi expuse verbal ;
• Percep sunete şi zgomote.

C.Stilul kinestezic- tactil de învăţare

Majoritatea copiilor excelează în utilizarea mijloacelor kinestezice: atingere, simţire, pipăire sau experimentarea materialelor prin manipulare directă.

Cuvântul kinestezic provine din cuvintele greceşti kineo [miscare] şi aesthesis [senzaţie]. Prin urmare,  stilul de învăţare kinestezic presupune stimularea nervilor, muşchilor corpului, articulaţiilor şi tendoanelor.

Stilul de invatare kinestezico- tactil  presupune experienţe fizice :

• A atinge;
• A cântări, folosindu-şi mâinile;
• A construi, utilizând diferite materiale;
• A lucra cu texturi diverse;
• A modela;
• A participa la experienţe practice directe;
• A pipăi;
• A ţine în mână.

Copilul cu stil kinestezic de invatare au cel mai mare succes când se implică total în asimilarea cunoştinţelor şi a formării deprinderilor de orice gen. Ei acumulează informaţia mai repede când participă in laboratorul de stiinta, la activităţile de lucru manual – modelaj, cusut, realizare de colaje, la lecţiile de teatru, la activităţile sportive, dans sau oricare alta lectie activa.

Datorită numărului mare de persoane care posedă un stil de învăţare kinestezică, educaţia se îndreaptă spre o perspectivă mai practică.

Obiectele manipulate, precum şi alte materiale, sunt incorporate în majoritatea domeniilor  de activitate. Tehnicile de predare prin implicarea directă a copilului în invăţare câstigă recunoaştere, deoarece se adresează nevoilor provocatoare ale celor care au un stil kinestizic de învăţare, precum şi nevoilor diverse ale persoanelor cu stil auditiv sau vizual de învăţare.