După ce am aflat câteva lucruri despre tipurile de comportament, în calitate de părinţi, putem să învăţăm a aprecia personalitatea copilului şi să adaptăm temperamentul propriu la cel al copilului. De asemenea, îi putem învăţa pe copii să-şi modifice reacţiile, pentru a interacţiona cu succes cu alte persoane.

În urma cercetărilor efectuate cu privire la această temă, iată cu ce sugestii ne vin în ajutor specialiștii în domeniu :

1. Ajustaţi comportamentul, îndrumările şi cerinţele privind disciplina la temperamentul copilului dvs.
2. Învăţaţi copiii cum să se comporte în situaţiile care le par dificile din cauza temperamentului lor.
3. Părintele trebuie să-și ajute copilului să-şi dezvolte calităţile necesare pentru a se adapta la diferite situaţii.
4. Planificaţi totul în prealabil.
5. Studiaţi  situaţia şi identificaţi ce puteţi face pentru a-i ajuta copilului în situaţia dată.
6. Ţineţi cont de faptul că unele particularităţi  pot fi modificate, iar altele – nu. În acest caz, va fi necesară o adaptare creativă.
7. Acceptaţi temperamentul şi talentele fiecărui copil.
8. Ţineţi cont de caracteristicile unice ale fiecărui copil când planificaţi activităţile, când impuneţi reguli de comportament sau când organizaţi  jocuri.
9. Întotdeauna concentraţi-vă asupra calităţilor pozitive ale  copilului.

În continuare, vă propunem sugestii mai concrete cu privire la modalităţile de încurajare a interacţiunii dintre copiii cu temperamente diferite. Ce căi aţi descoperit pentru a vă adapta la temperamentul unic al copilului dvs.? Încercaţi să împărtăşiţi ideile dvs. altor părinţi.

Copilul timid şi liniştit

• Vorbiţi cu copilul în prealabil despre activităţile care vor avea loc în viitor.
• Când copilul intră în contact cu obiecte sau persoane noi, aflaţi-vă în apropiere. Prezenţa dvs. va avea un efect stimulativ.
• Susţineţi şi încurajaţi copilul când este interesat de ceva nou.
• Reacţia negativă la ceva nou nu înseamnă neapărat că copilului nu-i place obiectul sau persoana respectivă. Dacă interacţiunea va continua, este posibil ca el să se simtă mai confortabil decât la început.
• Ajutaţi-i copilului să aleagă între două variante simple. Astfel copilul va fi mai încrezător şi va învăţa cum să-şi exprime nevoile şi dorinţele.

• Este important să găsiţi timp pentru a interacţiona cu copilul fără întreruperi din partea altor membri ai familiei. Astfel copilul va simţi că este o persoană foarte importantă pentru dvs.

Copilul care reacţionează încet

• Adeseori activităţile vor dura mai mult timp decât aţi presupus.Este necesar să-i permiteţi copilului să înceapă a se pregăti de activitate cu mult înaintea colegilor săi.
• Deşi este mai uşor să faceţi dvs. totul, este important ca copilul cu temperament liniştit să încerce să îndeplinească activităţile de sine stătător. Astfel îl veţi încuraja să fie independent.
• Este posibil să privească îndelung jucăriile şi materialele pentru joacă, înainte de a decide cum să le folosească. Încetineala este o caracteristică a temperamentului său şi nu are nici o legătură cu inteligenţa copilului.

Copilul care se distrage uşor

• Identificaţi activităţile şi jucăriile care îi atrag atenţia pentru mai mult timp. Este posibil ca în anumite perioade ale zilei copilul să se concentreze mai uşor.
• Studiaţi ce anume îl distrage pe copil cel mai des. Încercaţi pe măsura posibilităţilor, să reduceţi sau să eliminaţi factorii de distracţie.
• Încercaţi să identificaţi activităţile care îi ajută copilului să se concentreze. S-ar putea să fie vorba de lucruri simple, cum ar fi şezutul pe un scaun anume, în braţele dvs. sau într-un colţ mai liniştit. Examinaţi jucăriile şi jocurile care îi par foarte interesante – obiecte ce produc sunete, jucării şi obiecte care funcţionează în baza principiului de cauză şi efect, activităţi care nu necesită mult timp şi efort.

• Discutaţi cu copilul acţiunile lui. Aceasta i-ar putea ajuta să se concentreze şi să nu renunţe la activitate.
• Redirecţionaţi atenţia copilului, demonstrându-i cum îşi poate extinde activitatea.
• Selectaţi sarcini pentru care dispune de abilităţile necesare. Copilului i-ar putea fi dificil să aleagă din prea multe variante.
• Ajutaţi-i copilului să înveţe cum să revină la activitate după ce a fost distras. Lăudaţi-l când reuşeşte să revină asupra activităţii şi s-o ducă la bun sfârşit. Uneori este necesar să-l ajutaţi să se concentreze asupra sarcinii până o va îndeplini.

Copilul perseverent

• Lăsaţi copilul să înţeleagă că îi respectaţi dorinţa de a duce la bun sfârşit activitatea începută.
• Informaţi-l dinainte despre consecutivitatea activităţilor: „După ce vei termina jocul cu puzzle, va trebui să laşi joaca şi să iei prânzul”.
• Când vreţi să atrageţi atenţia copilului, apropiaţi-vă de el şi stabiliţi contactul vizual. Atingeţi copilul când vorbiţi cu el.
• Ajutaţi copilul să găsească un echilibru între activităţi, oferindu-i posibilitatea să se implice în ocupaţii cât mai variate.
• Ajutaţi copilul să ducă la bun sfârşit activitatea şi încurajaţi-l să rezolve definitiv problema.

Copilul foarte activ

• Părinţii copiilor foarte activi se simt adeseori epuizaţi. Este important să dispuneţi de timp personal şi să planificaţi măsuri pentru a vă recăpăta energia.
• Este util să canalizaţi energia copilului, oferindu-i ocazia să se joace şi să alerge cât mai mult în aer liber.
• De asemenea, este important să stabiliţi limite clare şi rigide.
• Verificaţi dacă mediul de acasă este suficient de sigur, deoarece copiii foarte activi se rănesc mai des decât alţi copii.
• Încercaţi să rezervaţi în fiecare zi timp pentru activităţi liniştite – citit, jocuri cu puzzle, jocuri de masă etc.

Cu toţii ne naştem cu o îmbinare unică de trăsături care ne determină temperamentul. Totuşi, putem să ne învăţăm a aprecia deosebirile şi a ne adapta temperamentul, pentru a îmbunătăţi relaţia cu copiii. De asemenea, îi putem învăţa pe copii ce să facă pentru a se împăca cu lumea din jur. În calitate de părinte, sarcina dvs. este să creşteţi copilul, înţelegând ce şi cum puteţi schimba pentru a îmbunătăţi situaţia.

Sursa:   http://www.unicef.org